Pe fâșia de litoral românesc dintre Eforii

Pe fâșia de pământ care separa lacul Techirghiol de Marea Neagră și Eforie Nord de Eforie Sud am poposit pe parcursul zilei de azi.

În ultimii 20 de ani am fost la Marea Neagră un singur sejur, prin 2014 și de vreo 2-3 ori în weekend, ultimul astfel de weekend estival a fost acum 5 ani. Cândva mi-a plăcut mult marea noastră și eram nelipsită vara, an de an. Dar de când am copii nu mi s-a mai părut un loc potrivit. Așa că mulți ani am ales Grecia de care ne-am și îndrăgostit iremediabil, am iubit-o pentru apele ei calde, azurii și puțin adânci, potrivite pentru copii mici, pentru plajele libere, pentru vibe-ul ei unic și autentic.

Ieșirea de azi a fost spontană, am văzut că e vreme bună, auzisem că marea e foarte caldă și mi-am zis că e momentul pentru o revenire la prima dragoste.

Mai greu a fost să ne decidem unde mergem. Voiam să nu fie plaja extinsă excesiv, nu-mi place deloc cum a ieșit amenajarea/lățirea plajelor, voiam să nu fie aglomerație pe plajă, am fi vrut plajă pustie dar am fi vrut și confortul dat de un șezlong de data asta, voiam și restaurant aproape, voiam să avem unde să parcăm și să nu mergem nici mult pe jos. Am pus multe condiții din start și credeam că nu vom găsi un astfel de loc.

Am derulat rapid filmul amintirilor mele privitoare la plajele de pe litoralul nostru și nu reușeam deloc să găsim una care să nu fi fost stricată de programul lățirii plajelor.

O amică care e la curent cu statusul litoralului românesc ne-a sugerat fâșia asta dintre Eforii. Sunt mai multe plaje acolo, una după alta, ne-am oprit pe plaja Azur.

Despre această plaja nu cred că aș greși dacă aș spune că e un colț cu vibrații liniștite.

Fiind între stațiuni, această plajă cred că de obicei este mai puțin aglomerată decât stațiunile mari ceea ce o face perfectă pentru cei care caută un pic de liniște, dar fără să se rupă complet de civilizație. Este amenajată, are restaurant și bar, dușuri, toalete, cabine pe plajă pentru schimbat și șezlonguri dispuse de așa manieră încât păstrează un spațiu generos între tine și vecini. Există tot aici și camere de închiriat, chiar pe malul mării. Și dacă iei camere la ei, șezlongurile sunt gratuite. Chiar alături există și un foișor al salvamarilor.

Nisipul de pe plajă nu mai este de fapt nisip, sunt scoici pisate. Dar spre deosebire de alte stațiuni unde nu poți călca fără papuci, aici poți merge desculț, nu e foarte plăcut dar nici nu te tai, cred că în zona aceasta au băgat utilaje și au mai sfărâmat din scoici, sunt mai mărunte.

Pe malul mării, acolo unde valurile se sparg de țărm, nisipul este fin.

Intrarea în mare este lină, ideală pentru familii cu copii. Nu știu la ce distanță începe să se adâncească apa, azi erau valuri mari și nu am putut testa acest aspect, am stat aproape de mal. Dar am văzut că geamandurile erau destul de aproape de mal ceea ce mă duce cu gândul că porțiunea cu apă mică e de aproximativ 10m.

Atmosferă a fost relaxată, aerisită și ușor boemă. Până și muzica ambientală era de bun gust, deloc deranjantă, îndemna la calm și relaxare, perfectă pentru o zi de stat cu o carte în mână sau afundat în gândurile tale.

Această fâșie de litoral pare o reminiscență a unor vremuri apuse, un loc în care poți fugi de aglomerația din stațiunile mari.

Dacă vrei un colț de mare liniștit dar cu un strop de eleganță și fără aglomerația sufocantă a verii, zona aceasta dintre Eforii poate fi una dintre alegeri.