top of page

Tunisia de la nord la sud

beatricealdea8

Conjunctura a făcut ca în anii 2016-2017 să ajung de 4 ori în Tunisia, în august pentru două săptămâni, împreună cu copiii, pe la mijlocul lui octombrie, la final de noiembrie, început de decembrie și în aprilie-mai 2017. În total cred că am petrecut vreo 30 de zile pe teritoriul Tunisiei. Acest lucru mi-a dat posibilitatea să explorez această țară mai mult decât pot face asta în mod obișnuit.

Am putut astfel să o străbat din nord, din cel mai nordic punct al Africii, Cap Engela, până în sud, nu foarte departe de granița cu Libia.


Tunisia are multă deschidere la marea Mediterană și tradiție îndelungă în ceea ce privește turismul internațional. Turistică este însă doar partea de nord a Tunisiei, mai jos de capitală, în zona Hammamet unde am fost noi.

Din păcate pentru ei, atacul de la muzeu Bardot din primăvara anului 2015 a distrus turismul estival pentru o lungă perioadă de timp.

În anul 2016 când am fost noi încă nu își reveniseră, turiștii încă evitau această țară.

Zona lor turistică situată în sudul capitalei Tunis era vizibil afectată. Foarte multe hoteluri de lux, cândva pline de turiști europeni, erau lăsate în paragină. Imaginile erau dezolante. În perioada aceea au rezistat doar hotelierii cu putere financiară mare.

Cazarea am avut-o la hotelul Steigenberger Marhaba Thalasso Hammamet și pentru 12 nopți, 5*, all inclusive, 2 adulți și 2 copii am plătit 2.880 euro. Pe atunci nu se chema și Steigenberger, pesemne între timp a fost vândut. Am ales varianta familială tip bungalow aproape de plajă. Hotelul chiar fain, cu deschidere la o plajă mare, lată, cu o grădină mare, luxuriantă, plină de flori, iarbă bine întreținută, totul foarte curat, pornind de la grădină, camere, sala de mese. Singurul lucru care nu mi-a plăcut a fost mâncarea, aveai ce să mănânci însă un lucru e clar, nu se ridica la nivelul celor 5*, mai degrabă era la nivelul de 3*+.


Ne propusesem de la bun început să avem activități diversificate așa că nu am stat pe loc, închiși în hotel. De cum am ajuns am închiriat mașină, tocmai pentru a putea fi mobili și a ne putea mișca ușor între locații.

Dat fiind atentatele recente zonele turistice străzile erau în mod excesiv patrulate de poliție, la fel si plajele. Am fost de multe ori opriți de filtrele stradale. Intrarea în magazine era ca la aeroport, cu toate bagajele trecute prin aparate. Nu ne-a deranjat asta deloc, dimpotrivă, ne-a oferit siguranță.

Tunisienii de rând erau tare necăjiți de ceea ce li se întâmplă, turismul pentru ei este principala sursă de venit. Lipsa turiștilor le-a făcut viața grea. De aceea peste tot eram întâmpinați excesiv de prietenos, erau tare bucuroși de prezența turiștilor.

Vacanța în Tunisia a fost pe placul copiilor și asta pentru că am încercat să facem zilnic altceva, nu am stat numai la plajă și am încercat să acoperim și alte locații.

Deoarece scriu aceste impresii după mulți ani, nu vă pot pune la dispoziție prețuri, efectiv nu mai știu cât au costat aceste activități. Îmi amintesc însă că nu erau scumpe.


Ce activități am avut?


Plimbare jumătate de zi cu cămilele


Am fost o la plimbare cu cămilele pe dealuri, excursie luată de pe plajă de la un tunisian care se ocupa cu așa ceva. Am avut la dispoziție 3 cămile, copiii au mers amândoi pe o cămilă. Plimbarea a fost foarte amuzantă, copiilor le-a plăcut foarte mult.


Plimbare cu ATV-urile


Am fost aproape o zi întreagă cu ATV-urile pe dealuri și prin sate, tot de pe plajă am cumpărat și excursia aceasta. Cu această ocazie am văzut ce înseamnă un sat tunisian.


Pe mare cu corabia piraților


Din Hammamet am luat bilete pentru o plimbare cu o corabie așa zis a piraților.

Ne-am plimbat de-a lungul coastei și doritorii au făcut baie în mare. Corabia era plină ochi, cam neplăcut după gustul meu care sunt fan al zonelor/spațiilor mai nepopulate. Efectiv ne călcam în picioare. Nu mi-a prea plăcut toată această aglomerație dar marea era surprizător de frumoasă, nu mă așteptam.


Parasailing pe plajă


Pe plajă găseai destul de multe chestii de închiriat, în una din zile am făcut parasailing deasupra mării pornind de pe plajă. Mi-a plăcut mult, copiilor deasemenea. Pentru toti a fost în premieră.


Pentru copii în altă zi am închiriat scutere de apă, mie (încă) mi-e frică să mă dau cu scuterul pe apă, poate și din cauză că înot atât cât să nu mă înec.


Friguia park


Am fost la Friguia, parcul e de fapt o grădină zoologică situată la vreo 30 km de locul unde eram cazați. Călin era înca micuț și vizita la zoo încă îi stârnea curiozitatea. Cel mai mult le-a plăcut interacțiunea amuzantă cu girafele, se vede, nu? Și nouă ne-a plăcut.

Parcul nu e cine știe ce, nu m-a surprins, era destul de săracuț la acel moment.



El Djem


Citisem că cele mai valoroase rămăşiţe romane de pe teritoriul Africii se găsesc într-un mic sat cu numele de El Djem (El Jem) așa că într-o dimineață am pornit la drum către amfiteatrul El Djem. Distanța dintre Hammamet și El Djem este de 120-125 km deci nu aveam foarte mult de mers si am ajuns destul de repede asta si datorita faptului ca tunisienii au șosele bune, chiar și cele care trec prin sate.


Amfiteatrul este din punct de vedere al mărimii al treilea din lume, primul fiind Colosseumul din Roma, este un amfiteatru imens care în vremurile demult apuse putea găzdui până la 35.000 de spectatori.

Acest monument din secolul al III-lea ilustrează măreția și amploarea Romei imperiale. Ajunși acolo am descoperit că amfiteatrul este încă într-o bună stare, bine conservat.


În anul 1979 amfiteatrul a intrat în patrimoniul Unesco.


Cartagina


Pentru că nu era prea departe de Hammamet, în altă zi am continuat lectia de istorie la Cartagina sau mai bine zis la rămășițele vechii așezări. Am zis să luăm un ghid ca să ne și povestească puțină istorie. Am nimerit cel mai pasionat ghid pe care l-am întâlnit vreodată, cel puțin 2h ne-a vorbit, tipa era istoric și unul pasionat. Vorbea cu atâta patimă și intra în atâtea detalii încât aveai impresia că trăise în acea perioadă. Călin s-a plictisit groaznic, pe vremea aceea el nu înțelegea engleza. De aceea după 2h am oprit-o și i-am mulțumit pentru lecția de istorie.


Plaja


Plajă am făcut doar la hotelul nostru. Nu găsești în Tunisia exoticul din Zanzibar dar e ok, marea curată, fără alge sau gândaci, nisipul fin, nu-s pietre, nu-s arici, e limpede si calda. Am străbătut la pas plaja de acolo, toată era la fel cu cea din dreptul hotelului nostru. Pe plaja găseai destul de multe activități marine care te făceau să petreci timpul într-un mod alert și distractiv.


Am mai fost și pe alte plaje publice sau plaje sălbatice dar doar le-am vizitat, fără să facem baie sau să întindem prosoapele.


Am regretat că la acel moment nu ne-am organizat și pentru o excursie în deșert, ne-am trezit prea târziu, spre finalul vacanței, și nu mai aveam timpul necesar. Pentru deșert ne trebuia minim 2 zile.


Serile ieșeam în Hammamet, intram adesea în Medina, un târg colorat unde se vindeau de toate. Ne plăcea să cascăm ochii în lumea aceea colorată situată la poalele vechii cetăți de la malul mării, să ne plimbăm pe străduțele parfumate de iasomia care se găsea din belșug peste tot sau să ne imaginam locatarii din spatele ușilor colorate.


Sidi Bou Said


Nu puteam să ne întoarcem acasă fără să vedem și Sidi Bou Said, un sat de lângă capitala Tunis, poate cel mai cu vino-ncoace sat din Tunisia.

Așa că într-o seara am ieșit la plimbare prin acest sat, o frumusețe de sat cățărat pe stânci deasupra mării. Căsuțele lui albe, cu porți și obloane albastre, cu iasomie sau bougainvillea la porți, te poartă cu gândul la Santorini.

Iasomia este întâlnită peste tot în Tunisia motiv pentru care a devenit floare emblematică pentru Tunisia.

Se spune că atunci când un bărbat poartă un buchețel de iasomie la urechea stângă indică faptul că el este singur. Pe de altă parte, oferirea iasomiei albe este o dovadă a iubirii.


Pe scurt cam asta am făcut în cele 2 săptămâni petrecute acolo în vara anului 2016.


În toamnă, pe la mijlocul lunii octombrie am plecat din nou. Marius era acolo, a lucrat timp de un an în nordul Africii iar Tunis a fost locul nostru de întâlnire. Acesta este motivul pentru care am ajuns de atâtea ori în Tunisia pe parcursul unui an.


De data aceasta am stat în capitala Tunis câteva zile, un weekend prelungit.

Tunisul e un oraș parcă împărțit în două, jumătate nou și bogat, jumătate vechi și sărac. S-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani când i s-au adăugat cartiere moderne ridicate de investitori din Arabia Saudită. Una din condițiile impuse de acești investitori a fost interdicția de a se bea alcool în aceste cartiere. Ca atare, în restaurantele moderne din aceste zone nu găsești alcool. Pare surprinzător să găsești astfel de impuneri într-o țară arabă. Asta se explică prin faptul că tunisienii și-au mai pierdut din identitate și din credință ca urmare a colonizării franceze. Astfel că au ajuns să consume alcool surprinzător de mult pentru o țară musulmană.

Populația deși preponderent musulmană e destul de modernă. Mă așteptam să găsesc numai femei îmbrobodite pe acolo însă am văzut pe străzi, în magazine și în restaurante o sumedenie de femei moderne, vopsite la păr, coafate, cu unghiile vopsite, îmbrăcate modern.