top of page

Seychelles, 4 insule în 11 zile

beatricealdea8

Acum niște ani când auzeam de vacanțe în Seychelles credeam că nu voi ajunge niciodată acolo. Dar vorba aceea, never say never.

Ca în aproape fiecare an, prin primăvară am început să mă gândesc la următoarea destinație. Am o listă cu locurile în care aș vrea să ajung însă sunt atât de multe încât nu cred că voi avea ani și timp să le bifez pe toate. Așa că periodic sucesc destinațiile și încerc să stabilesc o listă prioritară, listă pe care ulterior o ajustez pe măsură ce îmi mai vine vreo idee.


Anul acesta în vârful listei ajunsese și Seychelles.

Ca de fiecare dată m-am documentat asupra destinției și am știut de la bun început că nu vreau să stau pe o singură insulă ci pe toate cele 3 insule locuite.


În documentările mele am dat peste grupul de Facebook v500 care promova o vacanță în Seychelles prin agenția DCR Adventures despre care știam la acel moment doar că este o agenție mică și tânără. Ulterior am văzut că este și serioasă, inimoasă și foarte implicată și aplecată către client și nevoile acestuia.

Vacanța promovată înseamna 10 nopți și 11 zile pline deci se apropia foarte tare de numărul de zile alocat de mine vacanței de vară. Prețul era de 1.850 euro/persoană adultă, un preț foarte bun dacă ne gândim cât de scumpe sunt biletele de avion. Aveam inclus micul dejun, transferurile la și de la aeroport, ferry-ul între insule și cazare pe toate cele 3 insule, exact cum îmi doream. Așa că nu am mai stat pe gânduri și pentru prima oară după foarte mulți ani mi-am achiziționat sejurul prin agenție. Mai mult de atât se forma un grup.

Marius nu a fost prea încântat când a auzit că vom fi cu un grup de aproximativ 20 de persoane. Pentru că noi suntem diferiți. El e un tip foarte mișto însă greu sociabil spre deosebire de mine. Eu sunt expansivă, el discret. El este selectiv în ceea ce privește oamenii, eu sunt mai încrezătoare. A trebuit să îi dau asigurări că nu suntem obligați să stăm cu grupul dacă nu vrem.

Vacanța am achitat-o în trei tranșe, ultima dintre ele la începutul lunii iulie, luna plecării.

Perioada vacanței a fost la fel ca în anul precedent când am fost în Kenya, sfârșit de iulie, început de august.

Seychelles este una din țările care acceptă turiști nevaccinați Covid. Poți intra în schimb doar cu test PCR. Cei care au 3 doze de vaccin pot intra fără test PCR.

Formalitătile presupun:

Completarea unui formular PLF la adresa https://seychelles.govtas.com/.

Sunt necesare următoarele documente care se încarcă la finalul completării formularului:

  1. Rezervarea de la hotel

  2. Certificatul de vaccinare (3 doze) sau testul PCR în cazul celor nevaccinați.

  3. Asigurarea medicală

Se achită 10 euro de persoană.

Viza nu este necesară. Cetăţenii români pot călători în Seychelles fără viză pentru o şedere de până la 90 de zile în scop turistic. 


Am zburat cu Fly Dubai, 4½h până în Dubai unde am avut o escală de 4h și apoi încă 4½ de zbor până în Seychelles.


Am aterizat în Mahe la 7 dimineața. Mahe este cea mai mare insulă din arhipeleagul Seychelles. Tot pe Mahe se află și capitala Victoria.


Primul lucru care m-a surprins a fost faptul că deși Seychelles e o țară care aparține de Africa, nu are nicio legătură cu Africa foarte săracă văzută de mine. Ulterior mi s-a dovedit că nu m-am înșelat.


În aeroport am făcut și primul schimb valutar și bine am făcut. Ulterior am descoperit că pe insule casele de schimb nu sunt chiar pe toate drumurile. După cum se poate vedea în fotografia de mai jos, dolarul american este cotat ceva mai bine decât moneda euro.


Moneda lor este rupia seychelleză. Bancnotele lor mi s-au părut foarte frumoase, colorate, vesele și parcă rupte din natură, au imagini cu păsări, crabi, melci și alte viețuitoare marine.

Tot din aeroport mi-am luat un sim de 4GB de la compania C&W Seychelles. Mă gândeam că îmi ajunge internetul tot sejurul, îmi cunoșteam măsura din vacanțele anterioare. M-am înșelat, în 2 zile am rămas fără net. Dacă îmi amintesc bine a costat în jur de 25-27 euro.

La ieșirea din aeroport ne-a urat bun venit un mini curcubeu complet. Plouase.

De aici am luat ferry-ul care ne-a dus pe Insula Praslin, prima din cele 3 insule pe care am înoptat. Călătoria cu ferry-ul durează puțin peste 1 h. Personalul din ferry era foarte bine organizat și foarte săritori în cazul celor care aveau rău de mare, permanent se plimbau printre călători și ofereau pungi celor mai sensibili.


Am ajuns pe insula în jurul orei 12.30. De aici ne-am transferat cu microbuzele (incluse în prețul vacanței) la hotelul Berjaya unde aveam cazare pentru 4 nopți.


Despre hotel nu prea am ce povesti, este un hotel de 3*, nici mai mult, nici mai puțin. Ce pot să spun e faptul că nu are exotismul hotelurilor/pensiunilor din Zanzibar, de exemplu.


Restul zilei l-am petrecut pe plaja din dreptul hotelului, Anse Volbert, o plajă lungă și foarte frumoasă, asemănătoare cu plajele din Zanzibar, același nisip alb, aceeași culoare a oceanului. Ulterior aveam să descopăr că Seychelles nu e format numai din plaje lungi și late, ușor accesibile.

Ce m-a frapat este faptul că nu existau șezlonguri. O plajă imensă pe care vedeai doar câteva șezloguri aduse de turiștii care aveau hotelurile direct pe plajă.

În Seychelles nu ai de unde să închirezi șezlonguri, toată lumea stă pe nisip.

Mie îmi place nisipul și contactul cu acesta dar coloanei mele vertebrale cu care am probleme de câțiva ani nu i-a plăcut.

Seara am ieșit în "oraș" și am dat peste un restaurant foarte drăguț. Acolo am socializat pentru prima oară cu o parte dintre colegii de grup. Și am descoperit că-s chiar drăguți și simpatici. Știți bancul acela? Azi nu mi-a mers netul și a trebuit să petrec ceva timp cu familia mea. Am constatat că sunt de gașcă. Așa și cu noi. După primul contact cu grupul am descoperit că am avut noroc de oameni faini, că rezonăm, că există chimie între noi. Am avut o vacanță foarte reușită în compania lor, am râs mult, am dansat, am povestit câte-n lună și în stele.

Călin deja era în al 9 lea cer, avea copii, mulți copii în grup, de vârsta lui, mai mari, mai mici, pe alese. După vacanța în Kenya în care s-a cam plictisit, aveam emoții cu el. Acesta a fost un alt motiv pentru care am ales călătoria cu grupul.

Din următoarea zi am intrat în programul stabilit de agenție.


Ziua 2 am dedicat-o insulei Curieuse, o insula granitică de numai 3 km populată de broaște țestoase, insulă aflată în apropierea insulei Praslin, la doar 15 minute distanță cu barca. Excursia a costat 100 usd de persoană, în acest preț fiind inclus transportul, ghidul și 1 h de snorkelling.

Pare un preț cam mare dar trebuie să știți că Seychelles nu e o destinație ieftină.


Insula Curieuse este singurul loc în afară de Vallee de Mai de pe insula Praslin, unde legendarul palmier Coco de Mer crește natural. Această specie rară crește până la 35 de metri înălțime și produce cel mai mare fruct din lume.

De cum am debarcat ne-au întâmpinat broaștele țestoase uriașe Aldabra, multe broaște de diferite vârste. Cele mari trăiesc libere pe insulă, puii de broască testoasă sunt ținuți închiși până cresc suficient de mult astfel încât să se poată descurca singuri în libertate.


O parte dintre broaște le-am descoperit ascunse în noroi, pesemne că se răcoreau sau poate că încercau să se ascundă de turiștii care le invadaseră locuința.




Am traversat la picior insula, dintr-o parte în alta, trecând printr-o pădure de mangrove. Drumul nu a fost plat, am avut suișuiri și coborâșuri. Seychelles nu are un relief plat, este accidentat, ușor muntos. Ca atare adeseori trebuie să depui efort ca să-i descoperi frumusețile.

Așadar am urcat, am admirat insula de sus, am trecut prin pădurea de mangrove, am admirat palmierii Coco de Mer care au cele mai mari semințe din lume, am văzut păsări și plaje micuțe cu un farmec pitoresc.

La capătul drumului care a durat vreo jumătate de oră ne aștepta plaja Anse St.Jose unde am poposit să facem baie. (anse inseamna plajă)

De aici am plecat cu bărcile să facem snorkeling. Nu a fost cea mai norocoasă zi. Nu am văzut decât foarte puțini pești.

După prânz ne-am reîntors pe plaja de la hotel, Anse Volbert. Era refluxul și am văzut plaja mai bine, în toată frumusețea ei. De precizat că mareea nu este foarte accentuată în Seychelles, apa se retrage preț de câțiva metri, dar nu km ca în Zanzibar.


Seara am constatat că net-ul mi s-a terminat. La hotel Wifi-ul funcționa foarte prost, în cameră nu ajungea semnalul și singurul loc unde mergea cât de cât dar oricum foarte prost era la recepție.


În a 3 zi de Seychelles aveam în program Rezervația Naturală Vallée De Mai și apoi plaja Anse Lazio.. Pentru asta aveam nevoie de mașini așa că am închiriat mașini. Nu mai rețin cât costa închiriatul mașinii pentru că până la urmă pe noi ne-a costat 120 euro din cauza unui mic incident.

Înainte să plecăm am căutat să îmi reîncarc cartela de telefon însă am constatat că nu am unde, nu am găsit niciun punct de reîncarcat cartela C&W. Noroc că m-a pocnit inspirația să caut pe net și am văzut că aveau magazin online. Am reîncărcat cu încă 4GB care mi-au ajuns tot restul vacanței. Ciudat oricum să consum 4GB în 2 zile și apoi să îmi prisosească 4GB în 9 zile.


Plimbarea cu mașina pe Praslin e o aventură, drumurile sunt înguste, dar bune, cu văi și dealuri, uneori foarte abrupte, ai șanturi (probabil pluviale) foarte adânci pe ambele părți ale șoselei, curbe și colac peste pupăză se conduce invers decât la noi. Mărturisesc că am stat încordată mare parte a drumului chiar dacă nu am condus eu, aveam permanent impresia că picăm în șanț. L-am țăcănit întruna pe Marius la cap, aoleu șanțul, trage stânga, trage dreapta, panta, curba, zici că eram o ciocănitoare enervantă. M-am consolat cu gândul că așa fac șoferii aflați în postura de pasageri. Am și reușit performanța de a face praf o anvelopă, aceasta s-a înfipt într-o rădăcină de copac care ieșea mult dintr-o bordură. Nu am văzut-o. De aceea închiriatul mașinii pe noi ne-a costat mai mult, a trebuit să plătim și cauciucul.


Rezervația Naturală Vallée De Mai este patrimoniul Unesco, practic este o pădure luxuriantă unde crește din belșug legendarul palmier Coco de Mer, este de fapt ceea ce a mai rămas din pădurea de palmieri care odinioară acoperea toată insula.

Toate cele şase specii endemice de palmieri de Seychelles se găsesc în această rezervație. Palmieri Coco de Mer, una dintre minunile lumii vegetale, sunt remarcabili, trunchiurile lor drepte şi netede se ridică la zeci de metri deasupra pământului.

Acești palmieri sunt atât de sex masculin cât și feminin. Masculul e de obicei mai mare și îți dă senzația că parcă își protejează femela. Aparatul lor reproducător este asemănător cu al oamenilor însă reproducerea naturală este destul de greoaie de aceea pentru protejarea și perpetuarea speciei oamenii au intervenit și are loc astfel o reproducere asistată.

Sămânța de sex feminin este cea mare, cu aspecte de fese umane iar cea masculină este lungă și subțire.

Ne-am plimbat prin pădurea de palmieri vreo oră, maxim o oră jumătate. Rezervația este amenajată, sunt construite alei late și găsești băncuțe din loc în loc unde te poți odihni. Am dat și peste un pârâu care susura și frumos printre trilurile de păsări.

Am plecat din rezervație cu direcția Anse Lazio, una din plajele celebre ale insulei Praslin. Citisem inainte să plec despre ea și întâmplător am dat și peste niște articole care spuneau că pe această plajă au avut loc în trecut atacuri mortale ale rechinilor. În contextul evenimentelor din Egipt legate de atacurile rechinului Mako, mărturisesc că nu eram tocmai relaxată. Această plajă nu este protejată de barieră de corali cum sunt celelalte, de aceea a fost posibilă întrarea rechinilor până aproape de mal.

Anse Lazio este o plajă lungă, frumoasă, situată în nord-vestul insulei, cu nisip auriu, mărginită de bolovani mari de granit. În unul dintre capetele plajei oceanul mușcă din insulă, formând o mică deltă mărginită de aceiași bolovani de granit atât de caracteristici zonei. Am stat până aproape de apus pe plaja aceasta minunată.


Ziua a 4 a fost mai liniștită, a fost o zi în care am apucat să ne relaxăm, toată ziua am petrecut-o pe plaja Anse Volbert, plaja de la hotel. Pentru că am avut toată ziua la dispoziție pentru plajă și bălăceală, am avut timp să observăm că înotăm alături de pisici de mare.

Seara am ieșit în oraș la restaurant și la dans.

Trebuie să vă zic că există două variante de a mânca pe Praslin, una la Take Away și a doua la restaurant. Nu este rea mâncarea la take away, însă ăștia au un stil de a prepara puiul și porcul cum eu nu am mai văzut, porționează carnea fără să o dezoseze, practic meniurile încercate, deși gustoase, erau pline de oase mici. După două încercări ratate am renunțat a mai încerca și am mâncat doar la restaurant.

Se mănâncă bine dar nu este ieftin. Fiind 3 persoane, mai puțin de 100 euro noi nu am reușit să cheltuim la o masă iar recordul a depășit 200 euro pentru o masă de seară. E drept că am și băut vin iar alcoolul e scump. La Take Away mâncai cu 10-15 euro de persoană, depinde de meniu. Deci poți trăi și mai ieftin.

În această a patra zi am descoperit o zonă a Praslinului mai animată, cu terase, baruri și restaurante. Pentru că eram odihniți după ziua de leneveală în apropierea hotelului am avut dispoziție de hoinăreală pe întuneric. În Seychelles se întunecă devreme, ca în toate zonele din Africa în care am mai fost până acum, la ora 18.00-18.15 e întuneric.

Am petrecut până târziu în noapte, era ultima seară pe Praslin. A doua zi urma să ne mutăm pe micuța insula La Digue.


Ziua 5 a demarat cu mutarea noastră pe La Digue. Ne-au luat microbuzele de la hotel și ne-au transferat în port de unde urma să luăm ferry-ul către a doua insulă din program. Călătoria cu ferry-ul a durat puțin, în jur de 30 minute, insula La Digue fiind apropiată de Praslin.


Insula La Digue este cea mai mică insulă dintre cele 3 insule locuite ale țării. Are 10 km2 și în jur de 2.800 de locuitori. Este o insulă granitică, cu vegetație luxuriantă, cu multe flori și păsări cântătoare. Cu băștinașii te înțelegi ușor, ca peste tot în Seychelles, toți cei cu care am interacționat pe lângă creolă vorbeau atât franceză cât și engleză.

Transferul din port la pensiunea la care am stat l-am făcut pe jos deoarece pe această insulă nu există mașini de închiriat. Singurele autoturisme întâlnite sunt cele ale poliției, toate sunt Dacia Duster. Și mai există niște mașinuțe asemănătoare cu cele de golf care sunt folosite pe post de taxiuri.

La Digue este insula bicicletelor și a plajelor de poveste cum aveam să descoperim în zilele următoare.

Pe La Digue nu am mai stat la hotel, sunt puține hoteluri pe această insulă însă e plin de pensiuni. Aceasta este cazarea: https://www.ladigue-selfcatering.com/en/

Condițiile de cazare au fost foarte bune, camera foarte mare, bucătărie complet utilată și o terasă imensă, mai mult decât suficientă. Aici mi-a plăcut mult mai mult decât la hotelul din Praslin.

Ne-am lăsat bagajele și am plecat la explorat în căutarea primei plaje, la picior. Drumul care înconjoară insula are 2 benzi înguste, nu este drept, are urcușuri și coborâșuri urmând astfel relieful cu care ne obișnuisem în Praslin. În drumul către plajă am trecut pe lângă un cimitir, cel mai colorat și pitoresc cimitir pe care l-am văzut vreodată, situat la marginea pădurii. Pe drum am depășit multe broaște țestoase uriașe care dormeau pe marginea drumului.

Anse Severe este prima plajă la care am fost pe La Digue, este o plajă lungă, îngustă, mărginită de copaci. Am stat până la lăsarea serii. Anse Severe nu e o plajă deosebită din punctul meu de vedere însă are un vibe mișto.

Aici am făcut cunoștință cu șopârla Gecko


În a 6 a zi și a doua de stat pe La Digue ne-am trezit de dimineață și am fost să preluăm bicicletele închiriate. Urma să fie o zi plină de străbătut insula cu bicicletele până la cea mai fotografiată plajă din lume Anse Source D'Argent.

Trezirea ne-a dat-o domnișoara colorată din filmulețul de mai jos. Ce poate fi mai frumos decât să te trezești în triluri de păsări?

Am luat micul dejun, am închiriat bicicletele și am pornit la drum.

Drumul cu bicicleta a durat maxim 30 de minute până la Anse Source D'Argent. Înainte să lăsăm bicicletele le-am fotografiat, aveam mari șanse să nu le mai identificăm în marea aceea de biciclete.

Anse Source D'Argent

Mulți spun despre această plajă că este cea mai fotografiată plajă din lume. Ce are ea atât de deosebit? Aș zice că unicitatea plajei este dată de culoarea apei și a peștilor colorați pe care îi găsim din belșug, de formațiunile granitice vechi de mii de ani aruncate pe plajă și de palmierii care o mărginesc. Referitor la pești aș putea spune că este pentru prima oară când am întâlnit pești prietenoși care parcă căutau compania oamenilor. Pare ireal însă acesta este adevărul, am dat peste un banc de pești uriași care în loc să fugă către zone nepopulate de turiști, se plimbau doar în zonele unde se găseau turiști. Mai mult de atât stăteau să fie hrăniți din mână.



Aș zice că această plajă nu este tocmai bună pentru înot, poate doar dacă te duci departe în larg. Pozele din dronă confirmă acest lucru. Plaja nu e continuă, este întreruptă din loc în loc de stâncile de granit care formează astfel mai multe plaje.