
În Egipt nu prea mi-am dorit să ajung. Nu aș putea să spun de ce l-am evitat atâția ani, poate pentru faptul că mi s-a părut a fi la îndemână sau poate pentru faptul că încerc să evit locurile aglomerate și comerciale.
Un lucru este cert, Egiptul s-a aflat dintotdeauna la coada listei mele.
Însă prin iarnă, gândindu-mă la următoarea vacanță, am realizat că parcă nu mai am răbdare până la vară. Și-mi era tare dor de vară și de soare. Așa că am început să analizez ce variante aș avea să ajung la soare fără să mai zbor atât și fără cheltuieli prea mari. Și așa am ajuns la Egipt, după ce am eliminat Cipru și Malta, alte două candidate.
Au câștigat piramidele. A sosit timpul să văd măreția apusă a egiptenilor.
Am știut de la bun inceput că vom merge prin agenție în Egipt, după tot ce s-a întâmplat în trecut aici, mi se pare un pic mai sigură varianta aceasta în sensul că nu voiam să orbecăim prin această țară cu infracționalitate crescută dacă ar fi să ne luăm după presa din România. În plus, pentru Egipt nu există zboruri directe din România și ar fi însemnat să pierdem mult mai multe ore pe drum. Prin agenție zbori cu charterul și în 3 ore ai ajuns.
Agenția aleasă a fost Dertour, a durat ceva până să mă hotărăsc după ce am citit opiniile turiștilor despre agenții. Niciuna nu este perfectă.
A doua alegere a fost locația. Hurghada sau Sharm el Sheikh?
Sharm El Sheikh este un oras dezvoltat special pentru turisti. Acesta a fost ridicat pe locurile unui mic sat pescaresc, ocupat de beduini care au fost expropriați și nevoiți să se mute in desert. Pe terenurile acestora s-a ridicat localitatea.
Hurghada a fost un mic sat pescaresc in jurul caruia industria turistică a luat o mare amploare dupa anii 1980. Însă aici băștinașii nu au mai fost expropriați ci au ramas pe locurile lor, localitatea dezvoltându-se în jurul vechiului sat. Aici poți lua contact cu vechiul Egipt, adevarata viata egipteană.
În plus Hurghada este poziționată ceva mai aproape de Cairo și de Luxor, două obiective pe care voiam să le vizităm.
După un mic research asupra acestor două locații alegerea mea a fost simplă.
Când vizitez o țară îmi doresc să iau contact și cu poporul acesteia. Nu îmi place să stau închisă în hotel, îmi doresc să cunosc și adevarata viata a localinicilor.
Așadar am ales Hurghada.
A treia alegere a fost legată de hotel. Sunt zeci, sute de hoteluri, grea alegere. Am citit sute de păreri. Probabil știți că stele egiptene nu sunt ca cele europene de aceea am pornit selecția dând jos tot ce era mai jos de 5*. Apoi nu mă interesau hotelurile cu tobogane, acesta nu a fost un criteriu de selecție.
Am ales Hilton Hurghada Plaza, situat pe malul mării și notat cu nota 8.1 de turiști pe booking. Pentru booking nu e o notă prea strălucită însă alte păreri din mediul online erau foarte ok.
Pentru că Îmi imaginam că durează mai mult să obții viza în aeroport, adică o coadă în plus, am optat pentru viza online. Costă 25 usd și am obținut-o într-o zi de AICI. Acesta este site-ul oficial al guvernului egiptean.
Atenție mare de unde luați vizele, niște amici de ai noștri nu au fost atenți și au aplicat pentru viză pe un site al unei companii private, astfel că ei au plătit 84 usd în loc de 25 usd.
Ziua 1
Am aterizat în Hurghada la ora 09.00. Trecerea prin aeroport s-a făcut rapid, nici măcar nu s-au uitat la vizele noastre scoase online. Am fluturat plicul cu vizele iar angajatul din aeroport ne-a făcut semn să trecem.
Dovada vaccinării pentru Covid nu mai este necesară, teste PCR nici atât. Viața egiptenilor s-a întors la normalitate din punctul ăsta de vedere.
Din aeroport ne-am cumpărat sim-uri pentru internet. Am dat 5 usd pentru un sim de 18Gb și 9 usd pentru altul cu 43Gb. Sunt vreo 4 tarabe cu cartele la ieșirea din aeroport, 4 firme diferite. Noi am ales Orange.
În parcare ne aștepta mașina pentru transferul la aeroport, aceasta era inclusă în pachetul de vacanță.
Prețul pentru 7 nopți a fost în jur de 850 usd de persoană, cameră cu balcon și vedere la mare, all inclusive. Sunt și oferte mult mai ieftine dar la hoteluri cotate mai slab.
Alocarea unei camere a durat mult, la 10.00 eram în recepție și de abia pe la 13.30 ne-au dat cheia camerei timp în care am luat micul dejun și am explorat puțin împrejurimile.
Camera chiar frumoasă și foarte curată, pregătită cu un pat suplimentar, avem și copilul cu noi.
Vremea nu a ținut cu noi în această zi, vântul a bătut tare și deși era soare temperatura situându-se toată ziua la 26⁰, era cam rece pe plajă din cauza vântului.
Plaja hotelului frumoasă, în dreptul hotelului este un golf destul de mare, șezlonguri multe iar apa limpede, curată, cu o culoare deschisă, fără insecte.
Hotelul este foarte bine poziționat și de peste tot view-ul este minunat.
Așadar în ziua 1 ne-am învârtit doar în zona hotelurilor și am stabilit ce excursii să facem și cu cine.
Pentru început am ales 4 excursii, Cairo, Muzeul de Egiptologie, temple, piramide etc, Luxor cu a lui Vale a Regilor, o zi pe insula Giftun-plaja Eden și o altă zi pentru ATV-uri în deșert plus vizită la beduini. Suntem cu copilul aici iar el vrea adrenalină și deșert. Nu a fost cu noi în Sahara tunisiană. Deci pentru el deșertul e ceva nou.
Ziua 2
A fost ziua dedicată deșertului și ATV-urilor pentru că în continuare a bătut vântul și a fost cam rece pentru stat pe malul mării. Însă fiind mai răcoare, tot 26⁰ ca în ziua anterioară, a fost perfect pentru deșert. Ne-am zis ca măcar de adrenalină să avem parte dacă soare nu era suficient.
Pe la 11.30 a venit șoferul să ne ia și în jur de 12.30 ajunsesem deja la destinație.
Deșertul egiptean a fost cam dezamăgitor pentru mine, nu semăna deloc cu Sahara din zona tunisiană unde fusesem acum câțiva ani. Acela era auriu și nisipos, acesta era mai degrabă praf decât nisip și nici vorbă de dune.
Prima plimbare a fost cu buggy car. Nu mai condusesem dar fiind șofer, teoretic nu trebuia să am probleme. Practic, mașinuțele erau vai de mama lor, aveai impresia că la fiecare curbă vei rămâne cu volanul în mână. Dar una peste alta experiența a fost drăguță. Plimbarea a durat cam 30 de minute.
Apoi au urmat ATV-urile. Aici aveam emoții, de două ori am mai condus ATV și de fiecare dată am avut probleme cu ele. Ghinion!
Eh, și de data asta am nimerit un ATV amărât care nu voia să mă asculte. A durat cam 5 minute nesupunerea, timp în care mi-a pus toată răbdarea și mușchii brațului la încercare. Ba trăgea stânga, ba trăgea dreapta. Mă tot scotea din șirul indian.
Apoi dintr-o dată a început să se lase controlat cu ușurință. Noroc că nu am renunțat, mă bătea gândul.
Plimbarea cu ATV-ul a durat mai mult, aproape 1h. Nu știu exact pentru că nu m-am uitat la ceas însă așa am estimat. În perioada aceasta am reușit destul de mult să ne îndepărtăm de zona de îmbarcare. Plimbarea nu aș putea spune că mi-a placut foarte mult, nu ți se permitea să ieși din șirul indian format din atv-uri și ca atare trebuia să menții ritmul grupului care era destul de lent. Mărturisesc că și accelerația mașinii îmi place să o mai calc tare câteodată. Păi în pustietatea aia aveai un bun prilej să ajungi cu adrenalina la cote maxime. Nu a fost posibil.
Ne-am întors la punctul de îmbarcare și am fost preluați de un jeep care urma să ne ducă înapoi în deșert, mult mai departe, la poalele munților pe care îi vedeam în zare, într-un sat de beduini.
Eh, abia acum am avut parte de adrenalină. Mergea șoferul ăla cu o viteză încât a reușit să ne dea de toți pereții mașinii și să ne zdruncine toate organele, noroc că avea tavanul căptușit cu ceva moale, am întâlnit niște dâmburi care ne-au propulsat direct în tavan. A fost amuzant până la urmă și am făcut și "massage", vorba șoferului.
În satul de beduini am făcut câte o plimbare cu cămilele lor și cam atât. Nimic deosebit și cam comercial locul. Mult mai fain satul de masai văzut în Kenya de exemplu. Aia chiar trăiau cu adevărat acolo și se vedea asta.
La întoarcere ne-a prins apusul soarelui în deșert. Asta a fost fain. Iar după înserat am remarcat cerul care era plin de stele cum rar vezi.
Ne-am întors la locul de îmbarcare, ne-a fost servită cina la niște mese la nivelul solului, cu perne în loc de scaune. Am avut parte și de un așa zis spectacol de o calitate îndoielnică, zic eu.
Toată această zi ne-a costat 30 usd de persoană.
Ziua 3
Am considerat că suntem suficient de odihniți și am programat în această zi vizita la Luxor, temple, Valea Regilor.
Plecarea a fost la 04.00. Am ales varianta unei excursii private, adică nu cu autocarul și alte 40 de persoane ci cu un microbuz în care am mers doar noi și încă o familie cu care am venit împreună în Egipt, în total 6 persoane.
Drumul extrem de obositor, nu am prea reușit să dormim. Nu îl recomand persoanelor cu probleme serioase de spate. Pentru mine a fost chinuitor, picioare umflate, dureri de coloană, nu aveam unde să îmi întind picioarele, una peste alta nu am prea reușit să dorm.
De la Hurghada la Luxor sunt în jur de 300km. La dus i-am facut în aproximativ 5h cu tot cu oprire.
Agenția ne-a alocat un ghid vorbitor de limba româna, un tip extraordinar. În afară de faptul că ne vorbește limba perfect, eu nu am reușit să îi găsesc vreo greșeală, știe să vorbească și cu diverse accente, moldovenesc, ardelenesc, bănățean. La câți turiști i-au trecut prin mână a reușit să le fure accentul și expresiile. Și face asta ghine di tăt.
Ne-a prezentat extrem de frumos și de generos toate obiectivele. Ne-a plăcut foarte mult de el și îl recomand cu drag celor care doresc să viziteze Luxor sau Cairo. Pe Mina îl găsiți pe AICI.
Primul obiectiv a fost Templul lui Ammon-Ra din Karnak care este cel mai mare edificiu cu destinație religioasă construit vreodată. Pe mine m-a impresionat, este de-a dreptul fabulos. Efectiv te simți mic în fața acelor coloane grandioase și nu poți să nu te întrebi, la fel ca la piramide, cum de au reușit să construiască ceva atât de măreț în acele vremuri. Continuă să fie un mister pentru toată lumea.
Ammon-Ra a fost într-o perioadă cel mai puternic zeu egiptean, era practic o contopire a două zeități, Ammon (zeul-taur al vântului) și Ra (zeul-soare). Din această contopire a luat naștere o singură divinitate, Ammon-Ra al cărui cult începe să ia amploare, astfel că Amon-Ra devine cel mai puternic zeu egiptean.
Pe plan arhitectonic, schimbarea religioasă este ilustrată prin înlocuirea construcției piramidelor cu construcția de temple funerare și temple de cult.
După Karnak a urmat un magazin cu obiecte din papirus. Tot aici ne-a arătat și planta și pe scurt ne-au arătat etapele trecerii de la plantă la foaia de papirus. Interesant dar nu au reușit să ne convingă să cumpărăm vreunul. Scumpe! În plus de asta mai am vreo doua cumpărate de Marius de prin Africa și care zac cu grație de ani de zile prin pod.
Apoi am trecut Nilul cu o barcă și am mers să mâncăm la un restaurant egiptean aflat pe malul celălalt al Nilului, un fel de împinge tava. Nu mi-a plăcut mâncarea.
Următoarea oprire a fost la o așa zisă fabrică de alabastru. Eu îmi imaginam că vom vizita o fabrica însă de fapt am vizitat un magazin de produse făcute din piatră de alabastru iar la intrarea în magazin am avut un mic demo al prelucrării acestei roci unde câțiva băștinași simulau etapele prelucrării acestei roci.

Produsele din alabastru sunt frumoase, mult mai deosebite fiind cele prelucrate manual. Și cele prelucrate la nivel industrial sunt frumoase dar sub cele manuale și mult mai grele.
Eu mi-am cumpărat clasica scrumieră (mai am scrumiere luate și din alte țări) iar Marius clasicul lampadar. Fiecare cu păsăricile lui.
Am continuat drumul spre templul reginei Hatshepsut, o regină pe cât de puternică pe atât de frumoasă.

A avut parte de o domnie prosperă și lungă (21ani), a construit temple somptuoase și a protejat bine granițele Egiptului. A domnit cu mână forte, era un fel de femeie bărbat, de aici și barba din toate imaginile păstrate cu ea. Barba din imaginile păstrate cu ea semnifica bărbăția acestei femei.
Hatshepsut este cunoscuta si ca fiind prima regina cu putere absoluta din istoria Egiptului, prima femeia care si-a luat/primit titlul de faraon.
Aspectul templului era neobișnuit pentru vremea aceea, acesta devenind o minune inginerească a constructorilor antici. Acum, este considerată una dintre cele mai faimoase structuri ale arhitecturii egiptene antice.
Construcția templului funerar a început în timpul vieții lui Hatshepsut. Arhitectul curții, Senmut, a construit acest templu fabulos.
Templul lui Hatshepsut este unul semi-stâncă. Un sanctuar sculptat în stânci se combină cu camerele sale din pământ.
Următorul obiectiv a fost Valea Regilor.
De la intrare ne-au preluat niște mașinuțe care ne-au plimbat puțin printr-un defileu până la valea cu morminte.
Aici există 62 de morminte identificate. Nu se vizitează toate în aceeași perioadă. Mormintele se deschid și se inchid prin rotatie.
Noi am vizitat 3 dintre acestea, mormintele lui Ramses III, Ramses I și Ramses al IX lea. Eu în al 3 lea nu am mai intrat, m-au dovedit treptele abrupte și înalte de la Ramses I. Am înțeles că era oricum modest și micuț.
Cel al lui Ramses III mi s-a părut incredibil de somptuos, aranjat până la cele mai mici detalii și extraordinar de mare. Aveai foarte mult de mers până la camera mortuară, toți pereții acestui culoar lung erau scriși și desenați, artă pură, culorile încă se păstrau.
Ramses III
Ochiul meu de necunoscător zice că acest mormânt este extraordinar de bine conservat. Am remarcat mai multe cămăruțe laterale despre care nu știu ce reprezentau sau ce rol aveau. Ramses III a avut o domnie lungă, în jur de 31 de ani, astfel că a avut timp suficient să își pregătească apartamentele de după moarte.
Ramses III
Ramses I
În schimb Tutankamon care a murit la 19 ani nu a apucat să își pregătească nimic. Mormântul lui nu are fast și e mic. Ghidul ne-a spus că nu merită să plătești ca să îl vezi așa că nu l-am vizitat.
Ultima oprire a fost la Coloșii din Memnon care sunt poziționați stradal și nu în interiorul vreunui muzeu.
E vorba de două două statui masive din piatră reprezentându-l pe faraonul Amenhotep al III-lea stând pe tron.
Din păcate, natura a afectat destul de mult ambele statui. Caracteristicile structurilor de deasupra taliei sunt aproape de nerecunoscut
Vizita a fost scurtă.
Am încheiat ziua cu o altă plimbare pe Nil, mai lungă de data aceasta și cu o vizită într-o plantație de banani. Pentru această plimbare am plătit separat câte 10$ de persoană, nu era inclusă în prețul excursiei.
Zona Nilului așa cum am învățat și la școală este o zonă verde în care poți vedea și culturi de cereale.
Drumul de întoarcere până în Hurghada extrem de obositor, la fel ca dusul. Per total a fost o zi foarte obositoare dar o dată în viață trebuia făcută și această excursie.
Ziua 4 a fost de odihnă, de refacere. Următoare zi ne aștepta excursia la Cairo. Așa că am stat toată ziua pe plaja hotelului. Nu am ratat însă răsăritul de soare.
Ziua 5 - Cairo
Plecarea era la ora 02.00 de dimineață așa că unii dintre noi nu au mai dormit.
Drumul până la Cairo se desfășoară în convoi format din autocare și microbuze. Am remarcat că fiecare autocar avea un insoțitor înarmat.
Am ajuns în Cairo la ora 8.30 după un drum chinuitor.
Acolo ne-am întâlnit cu ghidul Mădălina, o româncă stabilită de aproape 30 de ani în Egipt.
Primul obiectiv a fost Muzeul de Egiptologie, cel vechi. Marele Muzeu Egiptean încă nu s-a deschis. Biletul de intrare costă 200 lire egiptene, în jur de 30 lei. Noi nu am plătit nimic, intrarea la obiective era inclusă în prețul excursiei.
Acolo puhoi de lume și din câte ne-a spus ghidul era chiar mai puțin aglomerat decât de obicei. Nu vreau să îmi imaginez cum ar arăta într-o zi de ocupare la capacitate maximă.
În tot muzeul mai există doar 2 mumii, restul au fost mutate în noul muzeu care urmează să își deschidă porțile în curând. Din câte ne povestea Mădălina, zilnic sunt mutate exponate în noul muzeu. Și cu toate acestea muzeul are încă foarte multe exponate. Ca să îl simți cum trebuie, ca să analizezi profund tot ceea ce vezi acolo, nu îți ajunge o zi.
Estimez că am stat vreo 2h-2½h în muzeu, spun estimez pentru că la ceas am uitat să mă uit. În general cam ignor ceasurile când sunt în vacanță.
Cert este că se apropia ora prânzului când am ieșit din muzeu astfel încât se făcuse ora mesei.
Am traversat iar Nilul până la restaurant cu autoservire. Masa a fost inclusă în prețul excursiei. Și iar nu mi-a plăcut mâncarea.